Cum analizează jurnaliștii din străinătate alegerile parlamentare din România

Presa din Spania, Marea Britanie, Italia şi Statele Unite vorbeşte despre absenteismul la urne în alegerile parlamentare din România, pe care îl văd ca o consecinţă a pandemiei, dar şi despre rezultatele „surprinzătoare” ale social-democraţilor şi extremiştilor de dreapta.

TVE notează: „Stânga română este surpriza în alegerile generale şi contestă victoria Centru-dreapta”. Televiziunea naţională spaniolă subliniază că, înainte de încheierea numărării voturilor, opoziţia socialistă PSD conduce PNL, de centru-dreapta, care a pornit ca favorit în alegeri, şi că formaţiunea naţionalistă AUR, debutantă anul acesta, care se caracterizează drept apărătoare a suveraniei României, este marea surpriză.

„Chiar dacă va fi confirmată victoria PSD, este puţin probabil ca social-democraţii să poată forma Guvernul”, mai scriu spaniolii.

Ei subliniază că preşedintele, care în ciuda obligaţiei constituţionale de a rămâne neutru a făcut campanie pentru PNL, se pronunţă în favoarea unei coaliţii PNL – USR PLUS.

Cu circa 32%, a fost înregistrat un record negativ al prezenţei la vot în istoria alegerilor din România postcomunistă. Anterior, recordul negativ a fost înregistrat la alegerile parlamentare din urmă cu patru ani, când 60,5% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne.

TVE scrie că această participare slabă a fost cauzată, în parte, de pandemie, şi că de ea au beneficiat social-democraţii, care au avut bune rezultate în zonele din sud şi sud-estul ţării, unde a fost cea mai mare prezenţă la vot.

PNL, care a ajuns la putere în noiembrie 2019, după ce PSD a fost înlăturat prin moţiune de cenzură, „pare că a plătit” pentru felul în care a gestionat criza sanitară.

BBC scrie: „Opoziţia din România are un avans redus în urma alegerilor”.

„Este puţin probabil ca social-democraţii să preia conducerea, având în vedere că partidul prim-ministrului Ludovic Orban are mai mulţi potenţiali aliaţi. Mai multe formaţiuni mici vor influenţa balanţa puterii, ce pare să favorizeze o coaliţie condusă de liberali”.

Şi britanicii vorbesc despre absenteismul la vot, despre intrarea în Parlament a partidului extremist Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) şi văd posibile două coaliţii: PNL-USR PLUS şi PNL-UDMR.

Analistul Nick Thorpe spune că rezultatul este dezamăgitor pentru Orban şi liberali, dar poate fi suficient pentru a rămâne la putere.

Despre prezenţa redusă la alegerile la care au fost înregistraţi 7.000 de candidaţi pentru 136 de locuri la Senat şi 329 la Camera Deputaţilor  şi despre scorul strâns între social-democraţi şi liberali scrie şi La Repubblica.

New York Times titrează: „Liderul României este testat prin alegeri strânse”. Prim-ministrul Ludovic Orban „trebuie să îşi menţină alianţa cu un partid mai mic pentru a rămâne la putere, după o surprinzător de strânsă cursă”.

Şi jurnaliştii americani scriu că românii au participat în număr mic la vot. „Partidul lui Orban se aşteaptă ca o alianţă cu o formaţiune mai mică să îl menţină la putere. Orban a promis că va continua eforturile pentru modernizarea ţării, unul dintre cele mai sărace state membre UE, în timp ce va menţine România pe calea pro-europeană. Dar un rezultat puternic pentru Partidul Social Democrat, care a fost acuzat de mai multe scandaluri politice în ultimii ani, şi venirea în Parlament a unui partid naţionalist au înrăutăţit starea multor români. Ei au sperat pentru un semn clar că ţara lasă în urmă trecutul”.

Jurnaliştii americani au precizat că era puţin probabil ca alegerile vor rezulta cu o majoritate puternică pentru un singur partid. Ei vorbesc de asemenea despre o coaliţie între partidele de centru-dreapta.

„Pentru un timp, părea că România urmează calea Poloniei şi Ungariei şi că urma o formă mai neliberală de democraţie. Dar în 2019, liderul social-democraţilor, Liviu Dragnea, a fost închis pentru abuz în serviciu şi Guvernul a fost înlăturat după un vot de neîncredere, în octombrie anul trecut”, mai scrie New York Times.

În plus, este subliniat că PNL a fost criticat anul acesta pentru modul în care a gestionat epidemia de Covid-19 din ţară.

România a avut, în ultimii cinci ani, cinci guverne.

news.ro