A fost lansat ghidul de colectare separată

O platformă şi un ghid privind colectarea separată a deşeurilor au fost lansate şi reprezintă un element de referinţă pentru oricine doreşte să se informeze, fiind destinate tuturor factorilor interesaţi – primării, operatori de salubritate, firme de colectare şi cetăţenii.

Ghidul elaborat în cadrul proiectului „Azi pentru mâine” privind colectarea separată a deşeurilor are ca obiectiv încurajarea iniţiativei individuale. „Efortul individual duce la un efort colectiv şi asta duce la rezultate”, a spus miercuri Anda Sebesi, cofondator al asociaţiei CSR Nest, care a demarat proiectul.

Ghidul a fost elaborat pe baza informaţiilor culese din comunităţile care au fost vizitate în prima ediţie a proictului, în urma unor dezbateri, focus-grupuri şi analize în teren.

„Toată ţara are aproximativ aceleaşi specificităţi când vine vorba despre colectare separată. Este o nevoie acută de campanii de conştientizare în România. Unii oameni sunt deschişi, alţii sunt reticenţi din mai multe motive – lipsa de infromaţie, infrastructura insuficientă şi care nu se află în proximitate sau, pur şi simplu, din lipsa transparenţei informaţionale privind traseul deşeului. Este foarte important să încurajăm oamenii să colecteze separat dacă le şi arătăm drumul deşeului pe care ei l-au colectat separat până devine un produs reciclat”, a mai afirmat Sebesi într-o conferinţă online.

Sistemul de colectare separată trebuie să devină un mecanism care să funcţioneze eficient şi să dea rezultate.

Ghidul este un element de referinţă pentru oricine doreşte să se informeze despre colectarea separată a deşeurilor. Este primul ghid care este destinat tuturor factorilor interesaţi de acest lucru – primării, operatori de salubritate, firme de colectare şi cetăţenii.

Acesta face o „radiografie obiectivă” a situaţiei actuale a colectării separate a deşeurilor în judeţele din sudul României, dintr-o perspectivă multiplă. Oferă sfaturi practice, simple pentru colectare separată corectă şi reprezintă un liant între cetăţean şi operatorul de salubritate.

Cetăţenii vor afla din ghid că sunt în măsură să se adreseze autorităţilor locale, operatorilor de salubritate, să solicite infrastructura de colectare separată.

„Este şi prima dată când un ghid prezintă o analiză a colectării separate în municipiul Bucureşti, pe sectoare. Astfel, orice cetăţean va şti care este situaţia, ce se întâmplă, cine sunt cei implicaţi în acest lanţ funcţional. (…) Prin acest ghid am vrut să demonstrăm că cetăţenii pot avea un rol foarte important şi am creat un instrument de abilitare, astfel încât să trecem de la rolul pasiv – pe care cetăţenii îl pot avea – la rolul activ”, a mai explicat ea.

Cel mai important mesaj al ghidului, în urma focus-grupurilor, este că unii oameni sunt conştienţi de faptul că deşeul are valoare. „Aceasta este ideea pe care ar trebui să o popularizăm în campanii la nivel naţional. Deşeul nu e numai ceva de care te dispensezi după ce te-ai folosit de produs. Poate fi valorificat, poate deveni alt produs”.

Raul Pop, consilier în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, expert în problematica gestionării deşeurilor, a salutat proiectul şi a subliniat că subiectul „nu este în monopolul cuiva şi nici nu se poate rezolva doar de o singură parte”.

„Trebuie să trecem rapid spre o economie circulară, în care materia rămâne în folosinţă pe mai multe cicluri şi pe o perioadă cât mai îndelungată, ca să creeze valoare economică şi socială suplimentară, fără costuri suplimentare de resurse”, a spus el, menţionând că oamenii şi corporaţiile încearcă să fie tot mai responsabili.

„Noi avansăm foarte lent şi, până la un punct, e normal, pentru că managementul deşeurilor nu este un sprint, e o cursă de anduranţă, dar suntem încă în situaţia în care suntem undeva la început din punct de vedere al performanţelor”.

Pop a declarat că 13 – 14% din ce se colectează la nivelul gospodăriilor este reciclat, ceea ce e „infim”, a mai spus Pop. „Noi şi Ministerul Mediului ar trebui să facă mai mult pe ceea ce înseamnă campanii de informare şi conştientizare”.

„Infrastructura de colectare nu este un lucru negociabil. E obligatoriu prin legislaţie, cel puţin din 2011, dacă ne referim la cea mai recentă formă a legislaţiei de deşeuri, iar cetăţenii nu doar că au dreptul să o aibă la dispoziţie, dar au şi instrumente să o ceară. Şi asta se face prin solicitări la autoritatea publică locală, sesizări către Garda de Mediu, luări de cuvânt în diverse forme de dialog. Cert e că nu putem vorbi despre una fără cealaltă. Educaţia, conştientizarea şi infrastructura merg mână-n mână”.

El a precizat că, în contextul Pactului Verde şi al Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, „avem mulţi bani care trebuie direcţionaţi corespunzător, inclusiv pe probleme ce ţin de managementul deşeurilor”.

„Probabil că din Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă nu vom putea finanţa probleme istorice, cum sunt cele care o să ne aducă diverse penalizări, precum gropile de deşeuri făcute în vremuri trecute şi pe care încă le târâm după noi. Din câte îmi amintesc, sunt 15 astfel de gropi care încă nu sunt închise. E un progres de la cele 101 pentru care am primit notificarea, dar mai avem cel puţin 15 probleme punctuale care trebuie rezolvate şi se lucrează la ele”.

El a conchis: „Putem să avem de patru ori mai multe legi decât avem acum pe subiect… atâta vreme cât primarul nu îşi suflecă mânecile şi se apuce de treabă – aşa cum au făcut localităţi mici -, noi putem da amenzi, dar, în realitate, faptul că administraţia locală se apucă de lucru efectiv face diferenţa”.

În următorul an, impactul ghidului, au spus iniţiatorii lui, se va vedea în creşterea infrastructurii de colectare separată. După finalizarea primei părţi a proiectului „Azi pentru Mâine în comunitate”, va fi făcut un sondaj privind diseminarea şi informarea.

Proiectul „Azi pentru mâine”, la care Ministerul Mediului este partener, va continua în 2021. Ghidul va fi disponibil online, dar va fi şi distribuit gratuit în comunităţi, inclusiv la autorităţile locale.

 

news.ro