VREAU SĂ ȘTIU: De ce sunt importante alegerile parlamentare

În 6 decembrie 2020 ar trebui să ne prezentăm la urne pentru a vota componența viitorului Parlament al României. Numite și alegeri generale, alegerile parlamentare sunt cele care, în fapt, vor stabili structura puterii politice pentru următorii patru ani.

Datorită importanței acestui scrutin electoral, considerăm că e bine să amintim câteva lucruri importante despre Parlament extrase din Constituția României. Astfel, vom înțelege și de ce este important să cântărim cu grijă pe cine votăm, înțelegând că, prin votul nostru, vom alege pe cei care vor da legile țării timp de patru ani – politicieni, respectiv partide politice.

Mai mult, trebuie subliniat faptul că puterea politică ce va domina Parlamentul este aceea care va da și va susține viitorul Guvern al României.

 

Parlamentari mulți, în raport cu populația

Știm cu toții că am votat, la un referendum, un Parlament cu mai puțini parlamentari dar clasa politică românească nu și-a dorit să respecte voința cetățenilor, astfel încât legislativul român rămâne unul stufos.

În fapt, deocamdată, numărul de parlamentari se determină cu ajutorul normei de reprezentare. Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.

În județul Hunedoara, conform algoritmului, vom avea 3 senatori și 6 deputați.

 

Democrație în proporții și minorități cu drepturi speciale

În România, sistemul electoral este unul proporțional. Asta înseamnă că membrii Parlamentului sunt aleși din toate formațiunile politice care depășesc pragul electoral de 5% din totalul voturilor exprimate.

În plus, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie.

 

Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare

Parlamentul este singurul loc în care se fac legile în România. Tocmai de aceea ar trebui să fim foarte atenți cui acordăm votul nostru, pe cine trimitem în Parlament să facă legi.

Despre legile ordinare, multe și mărunte, nu are rost să dăm detalii. Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.

Să notăm, totuși, mai detaliat ce e cu legile organice, extreme de importante.

Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;
g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
j) statutul funcţionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
n) organizarea generală a învăţământului;
o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
r) statutul minorităţilor naţionale din România;
s) regimul general al cultelor;
t) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice.

 

Cine are inițiativa legislativă

Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.

 

Colțul lui Iordache!

Pentru că tot este ditamai scandalul politic pe tema suirii pesedistului Florin Iordache în fruntea Consiliului Legislativ, să adăugăm o notă și asupra acestuia.

Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României.

Și teoretic, și practic în fruntea acestui Consiliu Legislativ ar trebui să fie profesioniști de înalt nivel în drept și oameni cu probitate morală: dar asta e altă socoteală, nu-I așa?!

 

De ce țin unii cu dinții să fie-n Parlament

Fără comentarii, pentru că pricepem cu toții despre ce e vorba și știm câțiva mușterii de renume.

(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

 

Gândește bine, apoi votează!

Sperăm ca acest ghid minimal referitor la Parlamentul României să ajute la o mai bună înțelegere asupra responsabilității votului din 6 decembrie 2020. A vota doar de dragul votului sau a lipsi de la vot sunt cele mai proaste alegeri.