Senatul a adoptat legea privind instituirea ”Zilei Minorităţilor Naţionale din România” ca sărbătoare naţională
Plenul Senatului a adoptat luni cu unanimitate de voturi iniţiativa legislativă privind instituirea ”Zilei Minorităţilor Naţionale din România” ca sărbătoare naţională pe 18 decembrie.
Potrivit iniţiativei legislative, înregistrată la Senat în luna iunie, ”se instituie ziua de 18 decembrie <<Ziua Minorităţilor Naţionale din România>>, ca zi de sărbătoare naţională”.
Actul normativ prevede că ”anual, cu prilejul sărbătoririi <<Zilei Minorităţilor Naţionale din România>>, se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători.
Iniţiativa a fost semnată de deputaţii minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, care şi-au motivat demersul prin faptul că Adunarea Generală a ONU a adoptat, pe 18 decembrie 1992, Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase.
”În articolul 1 al Declaraţiei, Adunarea Generală a ONU reglementează rolul statelor în protecţia existenţei şi identităţii naţionale sau etnice, culturale, religioase şi lingvistice a minorităţilor naţionale de pe teritoriul lor, prin crearea de condiţii pentru promovarea acestei identităţi şi prin adoptarea măsurilor legislative corespunzătoare şi a oricăror altor măsuri pentru realizarea acestor obiective”, se arată în expunerea de motive a iniţiativei legislative.
Semnatarii proiectului mai precizează că în România dreptul la identitate este unul dintre drepturile fundamentale consacrate de către Constituţie şi că ziua de 18 decembrie este sărbătorită în fiecare an, aşa cum prevede o hotărâre de Guvern adoptată în 1998, iar prezenta iniţiativă nu face decât să ridice la nivel de sărbătoare naţională această tradiţie.
Senatul este primă cameră sesizată în acest caz, forul decizional fiind Camera Deputaţilor.
La Senat se află şi o iniţiativă legislativă a UDMR care prevede consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România.
Săptămâna trecută, coaliţia de guvernare a decis amânarea votării iniţiativei UDMR.
”Poziţia PSD faţă de acest proiect este că în forma actuală noi nu cred că l-am vota. Noi am lăsat libertatea tuturor parlamentarilor noştri să voteze, dar nu am sesizat că ar exista susţinere parlamentară pentru un asemenea proiect. Rămâne să mai discutăm”, a declarat senatorul PSD, Şerban Nicolae.
”Noi avem pe ordinea de zi a Senatului şi o propunere legislativă privind ziua minorităţilor naţionale. Adică o zi în care să celebrăm faptul că există pe teritoriul României, nu din raţiuni politice, nu din raţiuni de separatism sau de segregare, minorităţi naţionale, oameni cinstiţi, oameni care contribuie la bugetul statului, oameni care-şi fac datoria faţă de ţară, care trăiesc aici de sute de ani şi care fac parte din societatea românească. În acest context, rămâne de discutat dacă şi în ce condiţii s-ar pune problema unei zile speciale dedicate maghiarilor din România”, a mai spus el.
Pe 24 octombrie însă se împlineşte termenul pentru adoptarea tacită a legii în Senat, prima Cameră sesizată, forul decizional fiind Camera Deputaţilor.
Iniţiativa legislativă aparţinând UDMR a primit raport de admitere din partea comisiilor sesizate în fond.
”Se consacră ziua de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România”, se arată în articolul 1 al iniţiativei legislative.
Proiectul mai prevede că în localităţile unde trăiesc persoane aparţinând comunităţii maghiare, autorităţile publice pot organiza manifestări cultural artistice dedicate momentului, iar angajatorii le pot acorda maghiarilor din România o zi liberă pentru a participa la manifestări.
Legea privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România s-a aflat şi săptămâna trecută pe ordinea de zi a Senatului pentru dezbatere şi vot final, dar şedinţa a fost întreruptă, la solicitarea PSD, cu puţin timp înainte de a se ajunge la respectiva iniţiativă legislativă.
În fiecare an, pe 15 martie este sărbătorită Ziua maghiarilor de pretutindeni, ca sărbătoare naţională a Ungariei, în amintirea revoluţiei de la 1848. Liderii revoluţionari maghiari au solicitat atunci împăratului de la Viena o serie de libertăţi constituţionale, dar şi unirea Transilvaniei cu Ungaria.
În luna iunie, UDMR şi-a condiţionat votul pentru moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu de sprijinirea de către PSD a unor iniţiative de interes pentru maghiari, printre care instituirea zilei de 15 martie ca zi a comunităţii maghiare din România şi scăderea proporţiei de populaţie într-o comunitate de la care minorităţile pot folosi limba maternă în administraţie.
PSD le-a promis celor de la UDMR că vor sprijini iniţiativele dorite de aceştia, dar după ce detaliile negocierii au apărut în presă, Liviu Dragnea a dat înapoi, iar legile maghiarilor au fost amânate.
Pe 4 octombrie, proiectul de lege propus de UDMR care prevede reducerea pragului de reprezentare de la 20% la 10% pentru folosirea limbii materne în administraţia publică locală a fost respins de parlamentarii din comisiile juridică, de administraţie publică şi pentru drepturile omului ale Camerei Deputaţilor, fără dezbateri.
Proiectul a fost respins cu majoritate de voturi, în aplauze, fără să fie dezbătut pe articole.
„Este un vot surprinzător. S-a votat înainte de a se discuta pe articole, mulţi colegi au venit pregătiţi să îl respingă”, a spus deputatul UDMR Marton Arpad.
news.ro
