Ministerul Justiției pune în dezbatere publică legile Justiţiei

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anuţat, miercuri seară, că ministerul pune în dezbatere publică legile Justiţiei şi invită toţi participanţii din sistem la o „dezbatere temeinică”, aceasta urmând a se finaliza în 31 martie 2021. El a precizat că la Legea privind organizarea judiciară, una dintre principalele propuneri este desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Predoiu afirmă că înfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie a fost „o eroare”, soluţia găsită fiind greşită. „În realitate, noi nu avem un sistem de combatere a corupţiei în sistemul judiciar”, a afirmat Predoiu, precizând că cinci magistraţi care sunt localizaţi în Bucureşti nu pot urmări întreg fenomenul la nivel naţional.

„Am aşezat la baza propunerilor câteva principii: independenţa sacrosanctă a judecătorilor şi procurorilor, funcţionalitatea instanţelor, a CSM, dar şi a Ministerului Public, răspunderea efectivă a magistraţilor, dar şi protecţia lor în faţa oricăror ingerinţe şi abuzuri, separaţia, echilibrul şi cooperarea loială dintre puterea judecătorească şi executiv, obligaţiile noastre care decurg din rapoartele MCV, GRECO, avizele Comisiei de la Veneţia şi, mai nou, Mecanismul ”Stat de Drept”, lansat recent de comisie, prin toate acestea, dreptul cetăţenilor de a dispune de o justiţie funcţională, dreaptă, eficientă”, a afirmat Cătălin Predoiu.

Principalele modificări propuse:

A)  Privind statutul magistraţilor

1. Alinierea aşa-zisului principiu al “separării carierelor” între judecători şi procurori la Constituţia ţării. Consiliul Superior al Magistraturii este un organism unic, cu atribuţii omogene şi unitare, având exclusiv rolul constituţional de a garanta independenţa justiţiei, cele două secţii ale acestui organism având rolul de instanţe de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor. Fără îndoială, cele două cariere prezintă particularităţi şi proiectul le observă, reflectându-le echilibrat în atribuţiile Plenului şi ale celor două secţii.

2. Receptarea, în plan legislativ, a recomandărilor organismelor europene, instituite printr-o serie de documente (avize, Rapoarte, recomandări etc.), precum: Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), Mecanismul de cooperare şi de verificare – MCV (2017, 2018, 2019), Grupul Statelor împotriva Corupţiei – GRECO (2018, 2019), la care se adaugă jurisprudenţa recentă a Curţii Europene a Drepturilor Omului (cererea nr. 3594/19 din 5 mai 2020).

3. Implementarea la nivel legislativ a deciziilor obligatorii ale Curţii Constituţionale a României (Decizia nr. 121/2020, privind necesitatea reglementării prin lege organică a aspectelor esenţiale privind admiterea în magistratură, inclusiv cele privind examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari; Decizia nr. 454/2020, cu referire la condiţiile transferării judecătorilor; Decizia nr. 588/2017 cu referire la condiţiile încetării detaşării magistraţilor înainte de termenul pentru care s-a dispus detaşarea).

4. NOUTĂŢI

a) întărirea rolului INM în organizarea, desfăşurarea concursurilor şi examenelor, atribuind puteri sporite Consiliului ştiinţific al INM, cu privire la comisiile de concurs, precum cele de corectare, examinare, interviuri, soluţionare a contestaţiilor etc., Plenului CSM rămânându-i în competenţă atribuţii în acord cu rolul său constituţional de garant al independenţei justiţiei, atribuţii precum cele de validare a concursurilor, examenelor, de propunere de numire şi, după caz, numirea şi promovarea magistraţilor, respectiv atribuţia numirii comisiilor de organizare a concursului/examenului;

b) profesionalizarea procesului de selecţie a magistraţilor, prin eliminarea oricăror modalităţi alternative de intrare în magistratură fără concurs (ex. prin interviuri), cu excepţia magistraţilor pensionari care pot fi reîncadraţi fără concurs după pensionare la instanţele sau parchetele care nu pot funcţiona normal din cauza numărului mare de posturi vacante;

c) eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor;

d) întărirea principiului independenţei procurorilor în activitatea judiciară, prin revenirea la forma anterioară legii nr. 242/2018, propunerea având şi suport constituţional;

e) micşorarea pragului de vechime impus procurorilor cu funcţii de conducere de rang înalt, având în vedere realităţile din teren, cât şi exigenţa selecţiei, derivată, inclusiv, din asigurarea unei baze de recrutare/selecţie reprezentative;

f) ridicarea la rang de lege a unor proceduri de numire în funcţii de conducere de rang înalt a procurorilor şi restabilirea echilibrului dintre actorii implicaţi în procedura de numire (ministrul justiţiei-Preşedintele României-CSM), cât şi introducerea unor exigenţe relative la: obligativitatea motivării refuzului Preşedintelui României de numire în funcţie, fixarea unui termen de 60 de zile pentru emiterea Decretelor prezidenţiale implicate în procedura numirii/revocării din funcţiile de conducere; posibilitatea atacării în instanţă a Decretului prezidenţial emis în procedură; competenţa de judecată şi limitele acesteia (legalitate şi temeinicie);

g) eliminarea restricţiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraţilor, introduse prin art. 9(3), aspect cum a fost modificat prin Legea nr. 242/2018;

h) eliminarea rolului actual al MFP în contextul procedurii de răspundere materială a magistraţilor pentru erori judiciare.

i) modificarea, respectiv lărgirea competenţei de judecată a judecătorilor stagiari, în acord cu realităţile din sistemul judiciar şi nivelul acestora de instrucţie;

j) revenirea la normele care consacrau accesul în funcţia de judecător la IICJ prin concurs, urmărindu-se, astfel, creşterea profesionalismului, dar şi a transparenţei şi a obiectivităţii procesului decizional, context în care s-a introdus şi cerinţa dublei specializări a judecătorilor care accesează o funcţie la instanţa supremă;

k) creşterea duratei mandatelor funcţiilor de conducere, de la 3 ani la 4 ani, având în vedere, în principal, natura atribuţiilor manageriale fixate prin lege în cazul acestor funcţii;

l) creşterea Procurorului General al Parchetului de pe lângă ICCJ în procedurile de delegare;

B) Privind organizarea judiciară

a) desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, context în care proiectul reglementează modul de transfer al cauzelor judiciare la celelalte parchete, situaţia personalului structurii, alte dispoziţii tranzitorii, regimul juridic al diverselor acte procesuale/procedurale efectuate în procedură etc.;

b) reglementarea detaliată a motivelor de revocare, precum şi procedura de revocare a procurorilor numiţi în cadrul DNA şi DIICOT, fiind stabilite criterii obiective pentru verificarea modului de exercitare necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, în acord cu recomandările Comisiei de la Veneţia (opinia 924/2018) şi deciziile CCR (Decizia nr. 33/2018);

c) modul de exercitare a atribuţiilor manageriale în cadrul structurii de conducere a Parchetelor este reglementat prin lege, în raport cu exigenţele CCR (Decizia nr. 345/2006);

d) abandonarea soluţiei legislative introduse prin Legea nr. 207/2018, cât priveşte compunerea completelor de judecată în Apel cu un număr de 3 judecători şi revenirea la formula iniţială (2 judecători), având în vedere ineficienţa normei în vigoare din perspectiva asigurării calităţii procesului de deliberare, dar şi în raport de volumul mare de activitate al instanţelor de judecată, prin raportare la numărul de judecători şi la personalul auxiliar de specialitate;

e) limitarea posibilităţii infirmării soluţiei procurorului de către procurorul ierarhic superior la motivele de nelegalitate;

f) procedură detaliată de numire în funcţie în cadrul DIICOT/DNA, uniformizând regulile de recrutare/selecţie a procurorilor din cele două direcţii, din perspectiva condiţiilor de numire (pregătire profesională, reputaţie, absenţa sancţiunilor disciplinare în ultimii 3 ani, o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de procuror/judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat potrivit legii prezente şi a regulamentului aprobat prin Ordin al Procurorului General al PICCJ, concursul fiind organizat de DIICOT, respectiv DNA, acesta constând într-un interviu ce urmează a fi transmis în direct prin mijloace de comunicare electronică);

g) proiectul aduce o serie de clarificări în legătură cu auditarea externă a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor judiciare, identificând mai clar scopul auditării (identificarea şi remedierea sistemului sub aspectul vicierii sau manipulării repartizării aleatorii), dar şi prevederi relative la modul de organizare a auditării, actorii implicaţi (MJ, asociaţiile profesionale ale magistraţilor, societatea civilă);

h) uniformizarea regulilor referitoare la salariul de bază şi sporurile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară, detaşaţi în cadrul Ministerului Public, stabilind că salariul de bază şi sporurile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul Parchetelor sunt cele prevăzute pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară din cadrul DNA, intervenţia legislativă având la bază considerente de echitate;

C) Privind Consiliul Superior al Magistraturii

a) Reafirmarea rolului constituţional al CSM, acela de garant al independenţei justiţiei, context în care au fost redate Plenului CSM o serie de atribuţii, amputate prin modificări legislative aferente anului 2018 (Legea nr. 234/2018). Conform proiectului, aspectele generale şi comune ale carierei magistraţilor şi organizarea instanţelor şi parchetelor sunt date în competenţa Plenului (Cap. IV, Secţia a 2-a, art. 33 – art. 37);

b) reformarea sistemului de alegere a membrilor judecători şi procurori ai CSM, prin instituirea unui nou tip de scrutin, în care membrii respectivi sunt aleşi de toţi judecătorii, respectiv de toţi procurorii, la nivel naţional, iar nu doar prin votul magistraţilor din cadrul instanţelor sau parchetelor pentru care se depune candidatura, cum prevede legislaţia în vigoare, modificarea urmărind creşterea gradului de reprezentativitate al membrilor CSM în raport cu întregul corp al magistraţilor;

c) extinderea sferei titularilor acţiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a magistraţilor prin revenirea la sistemul existent anterior modificării legislaţiei operate în anul 2018, ministrul justiţiei, procurorul general al PICCJ, respectiv preşedintele ICCJ redevenind titulari ai acţiunii disciplinare, diferenţiat, în funcţie de categoria de magistrat în discuţie, modificarea fiind în consonanţă cu principiul echilibrului puterilor în stat care asigură, în fapt, principiul separaţiei puterilor în stat, cu precizarea că normele similare anterioare modificării din 2018 au fost validate de către CCR (2011); Rolul de instanţă de judecată în materie disciplinară nu este afectat, acesta rămânând în competenţa secţiilor CSM, conform Constituţiei.

d) revizuirea normelor privind asigurarea conducerii Inspecţiei Judiciare, în raport cu modificările operate prin OUG nr. 77/2018 şi observaţii/recomandări din cadrul MCV (2018, 2019), context în care a fost reglementat colegiul de conducere al Inspecţiei Judiciare, cu atribuţii clare, fiind deopotrivă, reglementate atribuţiile Adunării Generale ale inspectorilor judiciari, la nivel primar, cât şi norme primare referitoare la numirea în funcţie a inspectorului-şef, a inspectorului-şef adjunct şi a celor doi directori de inspecţie din cadrul Inspecţiei Judiciare; conform proiectului, inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi în funcţie de Plenul CSM, în urma unui concurs organizat de CSM prin INM, proiectul instituind şi normele referitoare la probele de concurs, comisiile de concurs, evaluarea şi notarea candidaţilor, contestarea rezultatelor etc;

e) o inovaţie substanţială este cea cu privire la activitatea viitoare a CSM, după încheierea mandatului actualului CSM; proiectul de lege propune desfăşurarea activităţii CSM în două sesiuni ordinare şi sesiuni extraordinare, la nevoie, în perioada dintre sesiuni membrii CSM care au statut de magistrat urmând să îşi desfăşoare activitatea la instanţe şi parchete, cu excepţia preşedintelui şi a vicepreşedintelui CSM, care urmează să rămână au activitate permanentă; am propus această soluţie, întâlnită în Olanda, de exemplu, unde justiţia funcţionează foarte bine, plecând de la nevoia menţinerii profesionalismului magistraţilor aleşi în CSM, păstrarea contactului lor cu ceilalţi magistraţi, cu problemele din sistem, creşeterea gradului de coeziune între membrii CSM şi colegii pe care îi reprezintă; subliniez faptul că această reformă ar urma să intre în vigoare după încheierea mandatului actualului CSM.

Predoiu a explicat că în ceea ce priveşte Legea de organizare judiciară, principalele propuneri sunt desfiinţarea SIIJ care afectează modul de soluţionare a cauzelor judiciare la celelate anchete,reglementarea detaliată a motivelor de revocare în cadrul DNA şi DIICOT.

De asemenea, el a mai anunţat modificări în ceea c epriveşte modul de funcţionare a structurii parchetelor, abandonarea soluţiei legislative din 2018 în ceea ce priveşte compunerea completelor de judecată în apel din 3 judecători şi revenirea la numărul de 2 judecători. El a mai enumerat procedura detaliată de numire în funcţie în cadrul DNA şi DIICOT.

Predoiu a mai anunţat eliminarea restricţiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraţilor, introduse în 2018 şi  criticate de toată lumea.