Corupţia, încadrată în categoria riscurilor de securitate
Consilierul prezidenţial Ion Oprişor, din cadrul Departamentului Securităţii Naţionale, a transmis, joi, referitor la Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, că fenomenul corupţiei este abordat în mai multe secţiuni. Corupţia nu mai este tratată ca o vulnerabilitate, ca în strateiileanterioare, ci a fost încadrată la capitolul riscuri de securitate. ”În viziunea preşedintelui Klaus Iohannis, lupta anticorupţie trebuie continuată fără rezerve”, a transmis consilierul prezidenţial.
„Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, document avizat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în şedinţa din 27 mai a.c. şi înaintat Parlamentului României pentru dezbatere şi aprobare, reprezintă principalul document de planificare a apărării şi a fost realizată cu contribuţia tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. Strategia acordă o importanţă majoră componentei societale a securităţii naţionale, bazate în special pe creşterea rezilienţei şi reducerea vulnerabilităţilor interne, inclusiv prin combaterea corupţiei, precum şi pe buna funcţionare a statului de drept şi a democraţiei şi pe consolidarea capacităţii administrative”, a transmis, joi, consilierul prezidenţial Ion Oprişor, din cadrul Departamentului Securităţii Naţionale.
Potrivit acestuia, combaterea corupţiei în toate ipostazele sale, de la formarea grupurilor nelegitime de interese şi până la riscul deturnării deciziilor luate de autorităţile statului, „este abordată în mai multe secţiuni ale Strategiei (de exemplu la punctele 142, 146, 150 şi 157)”.
„În noua Strategie, fenomenul corupţiei nu mai reprezintă doar o vulnerabilitate, aşa cum era menţionat în strategiile anterioare, ci i-a fost atribuit un grad ridicat de atenţie, fiind încadrat în categoria riscurilor de securitate. Strategia reiterează ataşamentul României faţă de statul de drept, subliniind explicit la punctul 53 că respectarea angajamentului ferm faţă de dreptate şi de lege, valorile democraţiei şi principiile statului de drept, precum şi modernizarea statului şi instituţiilor sale reprezintă fundamente care asigură cetăţenilor securitatea şi prosperitatea la care sunt îndreptăţiţi. De asemenea, Strategia implică lupta anticorupţie pentru realizarea obiectivelor naţionale de securitate, din perspectivă internă, care vizează buna funcţionare a justiţiei şi asigurarea ordinii de drept, înlăturarea deficienţelor care afectează buna guvernare, precum şi prevenirea şi combaterea infracţionalităţii de toate felurile”, a mai transmis consilierul prezidenţial.
Acesta a explicat faptul că, în elaborarea Strategiei, s-a avut în atenţie respectarea prevederilor constituţionale şi ale legilor în vigoare, precum şi a deciziilor Curţii Constituţionale a României, în baza cărora serviciile de informaţii nu trebuie să participe la obţinerea de probe în cooperare cu Ministerul Public, care să fie utilizate în cadrul procesului de urmărire penală.
„În prezent, este încă în vigoare Strategia Naţională Anticorupţie, elaborată de către Ministerul Justiţiei, care îşi încheie valabilitatea în acest an. După aprobarea de către Parlamentul României a noii Strategii Naţionale de Apărare a Ţării, toate instituţiile publice cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale vor elabora strategiile sectoriale specifice domeniului lor de activitate, inclusiv Strategia anticorupţie, în cadrul cărora vor fi detaliate obiectivele, responsabilităţile şi direcţiile concrete de acţiune. În viziunea Preşedintelui Klaus Iohannis, lupta anticorupţie trebuie continuată fără rezerve, concomitent cu promovarea la nivelul societăţii a valorilor fundamentale care stau la baza creării unei culturi a integrităţii în zona publică, pentru că doar în acest fel vor putea fi eradicate cauzele care stau la baza fenomenului corupţiei”, a mai explicat consilierul prezidenţial.
Liderul USR, Dan Barna, afirmă că, în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, elaborată de CSAT şi trimisă Parlamentului spre aprobare, ”corupţia devine un fenomen secundar”. ”E ca şi cum odată cu dispariţia lui Liviu Dragnea din prim-plan toate problemele s-au rezolvat”, a transmis, joi, Dan Barna care susţine că marea corupţie în România continuă, deşi sunt puţine cazuri anchetate.
news.ro
