Cine este scutit de purtarea măștii pe durata stării de alertă?

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a aprobat, miercuri, Ordinul Comun MS-MAI privind instituirea obligativităţii purtării măştii de protecţie, a triajului epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS CoV-2 pe durata stării de alertă.

Conform documentului, pe perioada stării de alertă, masca de protecţie trebuie purtată în orice spaţiu public închis, spaţii comerciale, mijloace de transport în comun şi la locul de muncă, pe toată durata prezenţei în oricare din spaţiile închise ale incintei.

În funcţie de evaluarea riscului efectuat de medicul de medicină muncii al unităţii sau a medicului de medicină şcolară, după caz, pot există unele excepţii, astfel:

a) angajatul este singur în birou sau se află minim 2 m între persoanele din acel birou, cu condiţia aerisirii camerei, cel puţîn la două ore şi se asigură dezinfecţia suprafeţelor;

b) persoană suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare;

c) persoană desfăşoară activitaţi fizice intense şi/sau în condiţii de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc.);

d) prezentatorii TV şi invitaţii acestora, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane;

e) vorbitorii în public cu condiţia respectării distanţei de 3 metri

f) elevii/studenţii doar în timpul orelor de curs, dacă se respectă distanţarea corespunzătoare

g) copiii cu vârsta mai mică de 5 ani.

”Angajatorul sau conducătorul instituţiei are obligaţia de a elabora propriile proceduri pe baza evaluării de risc pentru fiecare angajat, în funcţie de programul de lucru, specificul activităţîi desfăşurate, structura organizatorică, structura incintei. Medicii de medicină muncii vor face evaluarea de risc şi vor emite recomandări privind necesitatea purtării măştii pentru angajaţi, iar responsabilul SSM va face instruirea angajaţilor în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă”, a transmis Ministerul Sănătăţii.

Sursa citată a precizat că măştile sunt eficiente dacă sunt folosite în combinaţie cu curăţarea frecventă a mâinilor cu soluţie pe bază de alcool sau cu apă şi săpun.

”Mai exact, înainte de a utiliza masca, mâinile trebuie igienizate (cu soluţie pe bază de alcool sau cu apă şi săpun). Masca de protecţie trebuie să acopere atât gură cât şi nasul şi să fie  schimbată o dată la 4 ore sau ori de câte ori această s-a umezit sau s-a deteriorat. Masca nu se atinge în timpul purtării, iar în cazul atingerii măştii, mâinile trebuie igienizate cu soluţie pe bază de alcool sau cu apă şi săpun. După utilizare, masca se aruncă de îndată într-un spaţiu special amenajat, preferabil cu capac, operaţiune urmată de igienizarea mâinilor. NU se recomandă reutilizarea măştilor medicale”, a mai transmis Ministerul Sănătăţii.

Sursa citată a precizat că măştile nemedicale se spală zilnic la o temperatură de 60- 90 C şi se calcă cu fier de călcat prevăzut cu abur, la temperatură maximă.

”Pentru copiii cu vârsta de 5 ani sau mai mare este recomandată purtarea măştilor nemedicale (din material textil). În cazul apariţiei febrei/tusei/strănutului, purtarea măştii este recomandată în orice circumstanţă (ex: în spaţiile deschise, la domiciliu)”, a mai transmis MS.

Documentul elaborat de către specialiştii în sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Institutului Naţional de Sănătate Publică prevede şi reguli privind triajul persoanelor pentru accesul într-o incintă.

Astfel, pe durata stării de alertă se instituie obligativitatea instituţiilor şi autorităţilor publice, operatorilor economici şi profesioniştilor de a organiza activitatea astfel încât să se asigure la intrarea în sediu efectuarea triajului epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor în condiţiile şi cu respectarea instrucţiunilor generale privind măsurile de igienă.

În acest context, pentru personalul angajat, la accesul în sediul unităţii/instituţiei, este obligatoriu triajul epidemiologic şi dezinfectarea mâinilor.Triajul nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal.

Triajul epidemiologic constă în:

a)     măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depăşeasca 37,3 C);
b)     observarea semnelor şi simptomelor respiratorii (de tipul: tuşe frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată);
c)    dacă temperatura înregistrată depăşeşte 37,3 C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus.
d)    dacă se constată menţinerea unei temperaturi mai mare de 37,3 C sau/şi prezenţa altor simptome respiratorii, persoană este îndrumată către mediul de familie în vederea efectuării unui consult medical:
– dacă se încadrează în definiţia de caz suspect COVID 19, medicul de familie îi va recomandă testarea pentru diagnosticarea infecţiei cu virusul SARS-CoV-2;
–  dacă nu se încadrează în definiţia de caz suspect COVID 19, medicul de familie va stabili diagnosticul.

Medicul  de medicină muncii va avea obligaţia monitorizării stării de sănătate a angajaţilor, va face instruirea angajaţilor în ceea ce priveşte SSM (Securitatea şi Sănătatea în Muncă), dar şi evaluarea riscului pentru a decide dacă sunt şi alte zone unde nu este obligatorie masca.

Persoanele cu funcţie de conducere din fiecare unitate (şefii de structură) au responsabilitatea de a efectua triajul observaţional al angajaţilor din subordinea directă.

Pentru alte persoane decât personalul angajat:

(1)  Este permis accesul într-o incintă doar pentru persoanele care au motive justificate.
(2)  În cazul în care este necesară doar predarea unor documente, colete, etc, această se va realiza în afară incintei, direct persoanei căreia îi sunt destinate, cu respectarea măsurilor de prevenire a contaminării cu virusul SARS-CoV-2
(3)  Dacă este necesar accesul în incintă, este obligatoriu triajul epidemiologic şi dezinfectarea mâinilor. Triajul nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal.
(4)  Triajul epidemiologic constă în:
a)    măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depăşeasca 37,3 C);
b)    observarea semnelor şi simptomelor respiratorii (de tipul: tuşe frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată);
c)    dacă temperatura înregistrată depăşeşte 37,3 C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus;
d)    dacă se constată menţinerea unei temperaturi peste 37,3 C sau/şi prezenţa altor simptome respiratorii, persoanei nu i se permite accesul în incintă;
e)    dacă temperatura înregistrată nu depăşeşte 37,3 C şi nu prezintă alte simptome respiratorii, se permite accesul în incintă, prin preluarea acestuia de la intrare de către un angajat, cu înregistrarea biroului/camerei/ departamentului unde va merge.

Măsurile vor fi aplicate imediat după publicarea Ordinului de ministru în Monitorul Oficial.

 

news.ro