Sesiune extraordinară a Parlamentului, în perioada 27 – 29 ianuarie

Parlamentul se reuneşte, în perioada 27 – 29 ianuarie, în sesiune extraordinară pentru eliminarea pensiilor speciale şi asumarea răspunderii Guvernului. Marţi, PSD vrea să dezbată şi să voteze în Camera Deputaţilor eliminarea pensiilor speciale, iar miercuri, Guvernul Orban îşi angajează răspunderea pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin. PSD a anunţat că va depune moţiune de cenzură împreună cu UDMR.

Sesiunea extraordinară a Parlamentului are loc în perioada 27 – 29 ianuarie.

Până luni pot fi depuse amendamente la legea pe care Guvernul îşi angajează răspunderea, respectiv alegerea primarilor în două tururi de scrutin, iar marţi Guvernul va dezbate aceste amendamente în şedinţă.

Marţi, pe ordinea de zi a şedinţei Camerei Deputaţilor este eliminarea pensiilor speciale. Două proiecte cu acest subiect sunt trecute pe ordinea de zi.

Primul este Pl-x 292/ 2019 ”Propunere legislativă privind eliminarea pensiilor de serviciu pentru deputaţi şi senatori, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, poliţişti, funcţionari publici cu statul special, funcţionari publici parlamentari, membrilor corpului diplomatic şi consular al României, membrilor Curţii Constituţionale şi a personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România”.

Proiectul a fost depus de PNL, în februarie 2019, şi a fost respins de Senat, în iunie 2019. În 24 iunie 2019, proiectul a ajuns pentru dezbatere la Camera Deputaţilor, dar abia în decembrie a ajuns pentru aviz în Comisia de muncă.

Al doilea proiect de lege aflat pe ordinea de zi şi care vizează pensiile speciale este Pl-x 166/2018 ”Propunere legislativă pentru abrogarea pensiilor speciale”, poiect iniţiat de USR. Proiectul a fost respins de Senat în martie 2018 şi a ajuns în 28 martie 2018 pentru dezbatere la Camera Deputaţilor.

Şi în 18 decembrie 2019, proiectul de eliminare a pensiilor speciale, cu excepţia celor ale militarilor şi poliţiştilor, s-a aflat pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, dar votul a fost amânat pe fondul nemulţumirilor exprimate de magistraţi şi al protestelor grefierilor.

Şi acum în Justiţie sunt nemulţumiri, magistraţii adoptând diferite forme de protest faţă de eliminarea pensiilor speciale. În timp ce unii au întrerupt lucrul, alţii amână toate procesele care nu sunt urgente.

„PSD este pentru tăierea pensiilor speciale, însă aşa cum vrea PNL va fi doar o altă lege declarată neconstituţională. Pentru a face efectiv dreptate, pentru ca sumele să fie reduse, noi am iniţiat legea supra-impozitării pensiilor speciale şi am votat-o deja la Senat. PSD va vota supraimpozitarea pensiilor, cu excepţia militarilor, întrucât aceştia îşi riscă viaţa în teatrele de operaţii. Până acum, PNL a venit doar cu minciuni. Se fac că fac, nedorind în realitate să schimbe nimic!”, susţinea Ciolacu în 9 ianuarie.

Miercuri, plenul Parlamentului se reuneşte pentru ca Guvernul să-şi asume răspunderea pe legea privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Legea iniţiată de PNL nu rezolvă, însă, chestiunea alegerii preşedinţilor de consilii judeţene din rândul consilierilor judeţeni, aşa cum au solicitat partidele care susţin Guvernul, dar chiar şi preşedintele Klaus Iohannis.

După asumarea răspunderii, există un interval de trei zile în care poate fi depusă moţiune de cenzură.

PSD a anunţat că, împreună cu UDMR, va depune moţiunea de cenzură, iar liderul PSD, Marcel Ciolacu, s-a arătat convins că aceasta va trece, deşi, matematic, cele două formaţiuni nu au numărul de voturi necesare.

”Părerea noastră, chiar dacă matematic nu avem numărul de voturi, că va trece această moţiune şi după ce vom depăşi această etapă vom veni şi cu propunerile utlerioare”, a declarat, lunea trecută, Marcel Ciolacu.

Acesta a explicat că „matematic” mai este nevoie de şase sau şapte voturi pentru a trece moţiunea.

USR, ALDE, Pro România şi PMP nu susţin moţiunea de cenzură pe care PSD anunţă că o va depune.

Potrivit articolului 114 din Constituţie, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, este adoptată.

Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate, dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.

news.ro