„Ambulanţa pentru monumente” a ajuns la Costeşti. Voluntarii au nevoie rapid de fonduri

„Dorim să punem în siguranţă cele două turnuri, pentru că plouă prin structura veche, care s-a montat la sfârşitul secolului trecut şi monumentul s-a deteriorat destul de tare”, spune Eugen Vaida, iniţiatorul proiectului „Ambulanţa pentru monumente”. Împreună cu câţiva voluntari, arhitectul lucrează zi lumină pentru a termina cât mai repede şi mai bine lucrările la cetatea dacică Costeşti. Intervenţiile de urgenţă vizează cele două turnuri locuinţă care s-au degradat vizibil în ultimii ani, din cauza acoperitorii de tablă prin care plouă, dar şi a turiştilor care au vandalizat pietrele de zid.

„Facem o curăţare uşoară a pietrei de licheni şi lut, facem o curăţare uscată cu perii moi, apoi o curăţare umedă cu apă şi bicarbonat de amoniu. Pietrele curăţate astfel se vor amplasa la loc, operaţiune care se face împreună cu arheologii care urmăresc această intervenţie. Repoziţionarea cred că va fi cel mai greu de făcut, pentru că sunt piese masive şi trebuie să avem grijă să nu se deterioreze”, spune Eugen Vaida. Este preşedintele Adociaţiei Monumentum, cea care a demarat proiectul „Ambulanţa pentru monumente”, proiect prin care s-au salvat şi trei biserici importante de pe teritoriul judeţului Hunedoara. Acum, „Ambulanţa pentru monumente” a ajuns la cetatea Costeşti, un monument care, deşi e inclus în patrimoniul UNESCO, e uitat de statul român.

Voluntarii lucrează pentru a profita de vremea bună. S-a ridicat deja o copertină, unde colectivul proiectului va munci pe toată durata acestuia, dar se munceşte şi la curăţarea câtorva zeci de piese de calcar căzute din zid. „Eu lucrez la curăţarea pietrei: facem mişcări uşoare ca să nu o degradăm. Prima dată se curăţă de praf, apoi cu apă. Fac parte din proiectul „Ambulanţa pentru monumente” de aproape un an, sunt pasionată de patrimoniu, mai ales că am terminat şi Istoria Artei. Vreau să ajut pentru că nu multă lume ştie despre acest proiect care ar trebui dezvoltat”, spune unul dintre voluntari, Mădălina Varga. Colaborează cu acest proiect de un an şi este înscrisă la master la cercetarea şi valorificarea patrimoniului la Alba Iulia. Nu se aştepta să ajungă să lucreze într-un monument UNESCO: „E o senzaţie de uimire când ajungi aici, mai ales că locul este extraordinar de frumos. Nu am cuvinte să explic cât e de fain să te afli aici şi să reuşeşti să ajungi aici şi să atingi pietrele cu care, în urmă cu 2 mii de ani, s-a construit o cetate.”

Totul se face sub supravegherea celor din colectivul de cercetare de la Sarmizegetusa Regia care colaborează în acest proiect cu „Ambulanţa pentru monumente”:

„Am început munca cu primul turn. Încercăm să facem cât de mult ne permite vremea, lucrăm la o structură nouă, din lemn, cu un acoperiş înierbat, vegetal. Asta pentru că se va şi vedea frumos de sus. Este o noutate şi vrem să se integreze frumos în peisaj. În paralel, lucrăm la curăţarea pietrelor căzute şi apoi vom pune structura nouă în locul vechilor învelitori”, explică Eugen Vaida. Sunt undeva la 15 voluntari, iar cei mai mulţi sunt studenţi, la istoria artei, arheologie, arhitectură. Nu e deloc simplu: cară apă din vale, ridică şi mută bârne masive de lemn, spală pietrele, fac planuri. Pentru voluntarii care lucrează la Cetatea Costeşti, provocările sunt mult mai mari decât la alte monumente. Nicoleta Marian are 23 de ani, este din Boşorod şi e studentă la arhitectură, în Timişoara. Este la a șaptea intervenție de când munceşte alături de cei care sunt implicați în acest proiect. „Aici m-a atras şi locaţia, pentru că este aproape de zona în care m-am născut. M-am gândit că ar fi interesant şi diferit pentru că, până acum, „Ambulanţa pentru monumente” a avut intervenţii în cadrul unor acoperiri la biserici, precum schimbatul şiţei, dar aici e un proiect total diferit: se face o acoperire de la zero, pentru a proteja ceva deja existent, fără a-i modifica forma şi funcţiunea. Sunt aici mult mai multe provocări! La restul monumentelor, care erau mai noi, structurile erau mult mai bine cercetate, studiate. Aici avem un teren total necunoscut pentru noi şi chiar pentru arheologi care nu s-au mai întâlnit cu un proiect asemănător – să protejeze un astfel de monument printr-o acoperire. Noi avem nevoie de nişte locuri pe care să sprijinim structura. E foarte dificil să ne adaptăm terenului şi poziţiilor pietrelor – unele sunt căzute.”

Istoricii spun că Cetatea Costeşti a avut un loc important în antichitate, pe aceste meleaguri. S-a scris că a fost prima capitală a Regatului Dacic, pe vremea Regelui Burebista Alături de celelalte cetăţi dacice din Munţii Orăştiei face parte dintr-un ansamblu de fortificaţii inclus în patrimoniul universal al omenirii, UNESCO. În afară de temple şi zidurile fortificaţiei, aici se păstrează şi urme ale străvechii reşedinte de aristocraţi: „Turnurile locuinţă de la Costeşti sunt printre cele mai importante monumente din zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. Vorbim despre edificii care au o structură din piatră, de blocuri de calcar, dar, în acelaşi timp vorbim şi despe o parte a elevaţiei care este din cărămidă. Tocmai această parte este cea mai fragilă dintre toate. O parte a demersului actual priveşte tocmai elevaţia aceasta”, explică muzeograful Răzvan Mateescu, unul dintre specialiştii care face parte din colectivul de cercetare al sitului Sarmizegetusa Regia. Este şi autorul lucrării „Istoria unui templu”. Potrivit datelor istoricilor, turnurile locuinţă de pe platoul superior de la Costeşti aveau în jur de cinci metri, aveau un acoperiş în patru ape, din şindrilă: „O singură bucată cântărea undeva la 20 de kg. Şi asta pentru că structura care susţine acoperişul este masivă, nu ca la temple. Din acest turn se vedea excelent întreaga Valea Mureşului.”

Arhitectul Eugen Vaida spune că o parte din degradările sitului sunt cauzate de turişti, care au schijelit pietrele dacice sau le-au mutat de la loc: „Este nevoie să respectăm monumentele, sunt ale noastre, ale neamului. Nu cred că ar trebui să călcăm pe ele şi poate ar trebui pus un garduleţ de protecţie, mai ales că aici, la Costeşti, nu este un plan turistic. E clar că nu ar trebui să ne mai scriem numele şi să punem inimioare pe pietre!” Intervenţia „Ambulanţei pentru monumente” la cetatea dacică de la Costeşti este sprijinită şi de Prinţul Charles care a donat 10 mii de lei. Mai e nevoie mare de bani pentru ca proiectul să meargă înainte. Până acum s-au strâns doar 5 mii de euro. Arhitecţii şi voluntarii fac apel la iubitorii de istorie să se mobilizeze pentru monumentul UNESCO. „Avem donaţia Prinţului de Wales, cea de la reţeaua de magazine Profi şi donatori privaţi. E nevoie de încă o dată pe atât, să putem finaliza etapa de iarnă, să scoatem monumentul în primăvară, să nu mai plouă pe aceste ziduri. Aş invita pe toată lumea să se mobilizeze pentru că este patromoniul nostru, patrimoniu mondial. este nevoie să ne salvăm identitatea culturală. Ne bucurăm de orice mică sumă, 20, 30 de euro, o sută de lei. Sumele donate ne ajută foarte mult”, specifică Eugen Vaida.

 

Toți cei care doresc să se implice în salvarea acestui important edificiu de valoare națională și universală sunt rugați să doneze în contul Asociației MONUMENTUM, IBAN:

RO46RNCB0227141236620001, cu specificația „Costești”

sau Paypal: http://ambulanta-pentru-monumente.ro/doneaza/.

Laura OANA