În 2018, România va trimite în teatrele de operaţii 1.775 de militari
România va trimite anul viitor în teatrele de operaţii 1.775 de militari, cu 286 mai mulţi faţă de acest an, iar alţi 233 de militari se vor afla în ţară, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin. De asemenea, la misiunile Uniunii Europene, OSCE, NATO şi ONU vor fi trimişi 1.867 de jandarmi şi poliţişti, cu 340 mai mulţi decât în acest an, s-a stabilit în şedinţa de marţi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, prima temă analizată şi aprobată de către membrii Consiliului a reprezentat-o Planul de întrebuinţare a Forţelor Armate ale României care se trimit la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2018.
Astfel, s-a stabilit că Ministerul Apărării Naţionale va putea participa, în 2018, cu un număr de 1.775 de militari, reprezentând o creştere cu 286 de militari faţă de acest an, iar aceştia pot fi desfăşuraţi în teatrele de operaţii, precum şi în cadrul misiunilor individuale de observare şi monitorizare. Alţi 233 de militari se vor afla în ţară, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin.
De asemenea, forţele Ministerului Afacerilor Interne puse la dispoziţie, în anul 2018, pentru misiunile Uniunii Europene, OSCE, NATO şi ONU vor fi în număr de 1.867 de jandarmi şi poliţişti – cu 340 mai mulţi decât în anul 2017. Dintre aceştia, 1.018 vor participa la misiuni, iar 849 vor putea fi dislocaţi la ordin.
„Efortul principal va fi reprezentat, în continuare, de participarea cu forţe şi mijloace la misiunea NATO din Afganistan – Resolute Support Mission, concomitent cu menţinerea participării la operaţiile NATO KFOR şi UE ALTHEA din Balcani. Prin participarea la astfel de misiuni, statul român se implică activ în promovarea stabilităţii şi securităţii regionale şi globale, în combaterea terorismului internaţional, acţionând în conformitate cu Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019”, spune Administraţia Prezidenţială.
Tot în şedinţa de marţi a CSAT, membrii Consiliului au fost informaţi cu privire la stadiul îndeplinirii Planului de acţiune pentru implementarea deciziilor Summitului NATO de la Varşovia şi a fost analizat şi aprobat Raportul privind măsurile adoptate de către România în vederea punerii în aplicare a regimurilor de sancţiuni instituite pe plan internaţional (octombrie 2016 – septembrie 2017).
Consiliul a constatat că instituţiile româneşti, în perioada de referinţă, au pus în aplicare sancţiunile adoptate la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Uniunii Europene şi stabilite la nivel naţional, prin efectul legii-cadru şi al reglementărilor sectoriale.
Consiliul Interinstituţional pentru Implementarea Sancţiunilor Internaţionale a organizat în această perioadă mai multe şedinţe pentru analiza prevederilor regimurilor de sancţiuni, pornind de la restricţii de călătorii şi îngheţarea de fonduri şi resurse economice şi continuând cu interzicerea vânzării, furnizării, transferului sau exportului, către statele vizate, a produselor militare şi a serviciilor asociate acestora.
Un alt punct de pe ordinea de zi l-a reprezentat analiza şi aprobarea Planului Naţional de Priorităţi Informative pentru anul 2018, principalul document de planificare a activităţilor în domeniu.
„Acesta este rezultatul analizei prospective realizate la nivelul structurii analitice a Comunităţii Naţionale de Informaţii, în cooperare cu factorii prevăzuţi de lege să primească informaţii pentru stabilirea priorităţilor informative naţionale, identificate pe baza evaluării ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor privind securitatea naţională, precum şi a oportunităţilor de promovare a intereselor naţionale”, precizează Administraţia Prezidenţială.
De asemenea, Consiliul a analizat şi avizat Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea circumstanţelor şi procedura specifică aferente etapei 1 a programului esenţial de înzestrare „Transportor blindat pentru trupe 8×8”. Prin dotarea Forţelor Terestre cu transportorul blindat pentru trupe 8×8, se asigură o mobilitate sporită şi o protecţie corespunzătoare personalului îmbarcat, pe timpul executării misiunilor specifice, în orice zonă de relief, indiferent de timp, anotimp sau condiţii meteorologice.
Totodată, în şedinţa CSAT au fost aprobate propunerile de buget pentru anul 2018 ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării ţării şi securităţii naţionale.
Ministerului Apărării Naţionale i-a fost alocat 2% din PIB, aşa cum s-a convenit prin Acordul politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare, buget care permite finanţarea derulării programelor de înzestrare ale Armatei României.
La celelalte instituţii cu responsabilităţi în domeniul apărării ţării şi securităţii naţionale valorile procentuale ale bugetelor alocate din PIB sunt aproximativ egale cu valorile bugetelor acestor instituţii din anul 2017.
În finalul şedinţei, Consiliul a analizat şi aprobat Programul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru anul 2018, document care constituie principalul instrument de lucru al Consiliului. Documentul va putea fi adaptat în funcţie de realităţile şi priorităţile anului 2018, a adăugat sursa citată.
news.ro
